Stau și privesc cerul înstelat și în câteva clipe în minte îmi vin tot felul de amintiri,vorbe pierdute pentru o veșnicie,răcnetele de bucurie de altădată,ce acum s-au transformat în răcnete de suferința .Ști cum e să te simți în întuneric?să visezi la o viață,unde tu ești steaua ce strălucește,chiar dacă se pare că este prea departe,trebuie să crezi în tine insutii,e singură ta cale pentru a ajunge pe un drum bun pavat cu florii inloc de cioburi.
Nu inceta sa speri..:* Este singurul lucru care te sprijina si te ajuta sa mergi mai departe spre tinta propusa..>:D<
RăspundețiȘtergere>:D<
RăspundețiȘtergere