Cosmarul une-i adolescente. partea a 2-a si sfarsit !

Era dimineata.
( cioc , cioc ) Un bocanit se auzi in usa. Pe usa intra mama .. imi trase draperiile iar soarele imi bate orbitor. Se uita la mine (zambeste- si spune : ) 
- Soficaa,azi vei reveni la scoala. Nu ai sa mai stai inchisa in casa.
- Mama cum sa merg in halul asta,la scoala ? , Ma-i am trei fire de par in cap. Sunt pe cale sa mor. Iar tu ma trimiti la scoala.
(bag capul in perna) .
Mama iesi pe usa. si imi spuse ca pe scaunul de la biroul meu. se afla hainele cu care trebuie sa ma imbrac. Imi rostii cu o voce trista in 30 de minute te astept jos , nu ma supara .
M-am mai uitat o la ceas , am facut un dus , şi m-am îmbrăcat în uniformă : Fustă neagră , cămaşă , sacou . .
Am coborat , pe scarii .. mama , ma astepta in bucatarie. Isi bea cafeau de dimineata. Mi-am luat balerinii , rucsacul .. si am plecat.
Am ajuns la liceu imediat . Andreea e o şoferita nemaipomenita! Tot drumul am fost zguduita , are masina decapotabila şi a dat numai în gropi! . Ea era prietena buna a mamei mele , si sa oferit sa ma conduca la,liceu.
Am intrat in clasa.
Băncile erau rupte , scaunele dezmembrate . Cand intrasem pe usa clasei toata lumea era cu privire spre mine.
Doua fete ce se numeau Bianca si Alexa veneau spre mine (zambind)  Ma-u imbratisat si mi-au urat bun venit inapoi. Ma-u indrumat spre banca mea.
Amintiriile,si ganduriile imi revenisera. Insa nu in totalitate.
 Simtiteam nevoie sa fug , dar ceva m-a tinut acolo . Am varsat o lacrima , dupa care mai multe . . dar nimeni nu observa . . Nimanui parca nu-i pasa de mine .
 M-am indragostit pana peste cap . Nu stiam cine era, dar era al naibii de frumos. Era coleg cu mine se afla ca cateva banci departe de mine.
A observat ca imi indrept privirea spre el.
(zambet ) Veni spre mine. Si spuse.
- Buna , Eu sunt noul tau coleg Andrei, ma-m mutat de 2 saptamani in clasa aceasta. Nu cred ca ne-am cunoscut.
- Buna .. bun venit.Pe mine ma cheama Sofia,nu ne-am cunoscut am avut probleme de sanatate. Si nu a fost la scoala de ceva timp.
- Esti bine , acum?
- Imi pare bine Sofia,esti foarte draguta , sper sa ne cunoastem mai bine. ( surade la mine )
- Da .. sunt Ok .. acum ce pot sa zic.
( pleaca in banca lui ) Profesoru intra in clasa.
Desi scriam , incercam sa ma concentrez pe lectie , si pe ceea ce ne explica profesorul.
Dar nu puteam gandul imi ramase la el.Parul lui saten si creasta lui , mă făceau sa-l ador! Sa mi se ridice paru’ din cap ! .
A doua zi , veni spre mine , s-a apropriat de mine . .de buzele mele , voia să mă sărute , nu la-m putut respinge si la-m sarutat. Dupa cateva secunde , ne-am indepartat , parea uimit dar fericit.
( ma inrosisem , si ma-m intors cu spatele la el )
Imi spune :
El :Haide, Sofia, sa vorbim . Nu iti fie rusine. Imi placi. Vreau sa fii cu mine. Sa ne cunoastem.
- Eu : dar..nu pot..
El : de ce nu poti ?
Eu :  Pai..OK accept..
Eram într-o lume de vis , în care eram cu el , timpul trecea. Iar noi eram tot mai fericiti. Eram o fata vesela , zambitoare , ne plimbam , vizitam locuri. Ii placea sa imi spuna ca sunt: ''fata lui''. Imi placea sa ma alinte,sa ma rasfete.
 Schimbarea mea a observat-o si mama. desi , s-a chinuit ceva timp sa scoata ceva de la mine. Ia-m spus ca o sa afle la timpul potrivit.
(mama se speriase, dar oarecum se bucurase )
Dar.. visul meu s-a spulberat.
Intr-o zi. Ploiasa , si urata de Noiembrie. Eu am lesinat pe holul scolii.
Nimeni nu stia ce se intampla cu mine,se pare ca cancerul nu se vindeca.
Eram pierduta,eram pe moarte.
Totul se termina aici.
Ma-m trezit , cu o stare naspa. Eram intr-o camera de spital.
- Vreau apa, apa..
In camera era mama mea. Imi da, imi pahar cu apa. Pe usa. intra Andrei . . eram uimita oarecum speriata ca a venit la spital la mine.
( mama iesi din camera imi spuse ca se duce sa anunte doctori ca ma-m trezit ).
Andrei : De ce nu mi-ai spus Sofia ?
Andrei : De ce te-ai ascuns de mine ?
Andrei : de ce a trebuit sa aflu in felu asta?
( o lacrima ii cade pe obraz) . Astepta raspunsuri , iar eu nu stiam ce sa-i raspund. Nici eu nu stiam,de ce nu ia-m spus.
Eu : Ma luat valul , ma-m vazut asa fericita langa tine,am sperat ca ma voi face bine. Dar.. na fost asa .
Eu : Te rog sa ma ierti, eu voi pleca sus. Drumul meu sa sfarsit aici.
Eu : te rogg..te implor sa ma ierti ! Eu chiar te iubesc , si nu am vrut sa te pierd.
Andrei : Te iert. Dar trebuia sa ai incredere in mine ca nu te voi parasi. Nu iti pierde speranta te vei face bine.
( isi sterge o lacrima, si ma saruta )
Pe usa intra o asistenta si spune :
- Orele de vizita s-au terminat, in 5 minute va rog sa iesiti din salon.
Andrei : Revin , maine te rog. Stai linistita totul va fii bine. Nu vei muri, nu vreau sa ma parasesti. nu ma vei parasi. te rog.. sa te linistesti si sa te odihnesti.
Andrei : Vorbim maine Puisoru meu OK? Te iubesc.
Eu : Mda.. Ok te astept, sa speram ca totul va fii bine. Te iubesc si eu .
In noaptea aceea Dumnzeu s-a hotarat sa ma ia la el. La ora 12. mi-am tras sufletul si am murit.
In dimeata zilei ce urma.
Andrei veni cu un buchet imens de flori. Mama plangea, urla de durere , puisorul ei murise.
Andrei , speriat spuse :
- Doamna , ce s-a intamplat ce s-a intamplat?
( printre lacrimi ) Mama rosti. :
- Fata mea.. fata mea.. a murit.
Picioarele i-se inmuiase, lacrimiile cadeau , pe obrajii lui rozalii. buchetul de flori ii cazu din mana.
El cazu pe podea. Intrase intr-o depresie puternica. Anii au trecut iar baiatul a ramas , cu aceasi durere si tristete in suflet.
Dar o  dragoste adevarata nu moare niciodata. Nimeni nu poate despartii doua suflete ce se iubesc cu adevarat, nici macar Dumnzeu pentru ca in ceruri ei se vor intalni si se vor iubi.

Corsmarul unei adolescente - partea 1

Ma trezisem pe un pat destul de confortabil,insa ma simteam ciudata .. paream a fii lipsita de orice sentiment, grije sau durere .   O doamna imbracata intr-un halat alb, larg ca si cand ar sta ca pe sarma , intra in camera in care ma aflam.
Se uita cu ochii ei cei mari si negri spre mine , parca mirata ca ma vede,
(zambeste ) - Ce faci micut-o cum te simti ?
 (derutata) - Oarecum bine.. unde ma aflu? cine sunteti ?
(incepe a se balbai) - Pai..
Pe usa intra o doamna , care parerea tanara. dar oarecum batrana . Cu ochii vinetii si parca plansii. Se uita spre mine si dintr-o data mirata sare in bratele mele .
( speriata - eu )
- Cine sunt , cine esti? cine sunteti voi doua ? unde ma aflu ?
( ma ridic , din pat si incerc sa cobor )
Femeia in halat , ma impiedica. si iese din camera.
Doamna cealalta,aflasem ca o chema Rose,era mama mea. Ea imi promisese ca daca ma voi linisti si nu ma voi speria imi va povesti tot ce s-a intamplat.
( Eu- oarecum speriata) Incercam sa imi potolesc temerile,si sa ma calmez ca sa poata sa imi povesteasca.
Ii rostesc,cu o voce blanda. Te rog. poveste-mi vreau sa stiu tot ce s-a intamplat.
Doamna , aceea. ce s-a pronuntat a fii mama mea a inceput sa imi vorbeasca.
- Draga mea, nu te speria. Amintiriile ti-au fost sterse. Ti-ai pierdut memoria. Te numeste Sofia ai 16 ani , traiesti in capitala Romaniei, Bucuresti. Esti clasa a 10. Din pacate,eu sunt divortata de tatal tau,dar el inca se ocupa de tine. Ai cancer draga mea. Dar speram ca exista o sansa si pentru tine. Nu iti pierde speranta.
( femeia lacrima , si ma tinea de mana strans )
( Eu - speriata,lacrimiile imi dadusera pe obraji mei) 
- Nu se poate, vreau sa ma privesc.
Imi aduse oglinda iar, cand mi-am zarit chipul am scapat oglinda din mana. Si am avut un atac de panica , o criza.
Timpul se scurgea. si trecea , trecea.
Era ingrozitor . . era pur şi simplu ingrozitor sa vad cum imi dau duhul ..
Sa vad cum ma indepartez de lume , de cei la care  tineam ..

Optimism.

Lasă timpul să treacă. 
 Că să faci treabă să meargă. 
 Nu te grăbii, vei reuși. 
 Nu e prima oară. când ratezi cei bun. 
 Nu te mai gândi cum viață asta zboară. 
 O să te doară că nu ai trăit-o cum trebuia. 
 Pe pielea ta , consecințele le vei simți. 
 Se plătesc scump,prostia și fițele. 
  
  
 Luptă pentru ce îți dorești. 
 Cu tampile arse,pline de sânge. 
 Cu sufletul rănit. 
 Nu te da bătut, 
 O să ai tot ce îți dorești. 
 Învăța din greșelii 
 Fiecare eșec o lecție de viață este. 
  
  
 Dacă. viață ta e alb-negru. 
 Fraiere ! ? . . Ce asteptii? 
 Coloreaz-o. 
 Cariocile sunt în mâinile tale. 
 Nu le lasă.Că se vor uscă. 
 Și în , întuneric toată viață vei stă. 
  
  
 Nu te gândi la trecut. 
 Că nu o să ai planuri de viitor. 
 Trecutul nimeni nu-l poate readuce sau schimbă. 
 Traiesteti visele,ține-ți în pumni speranțele. 
 Și nu renunță , nu renunță. 
 CĂ UNA ESTE VIAȚĂ TA! 
 

Iubire si fericire. Cuvinte frumoase.

Sunt într-o beznă a fericirii 
 Multe , multe bătăi ale inimii mele am. 
 Când îmi spui "te iubesc " , îmi dai fiori . 
 Mă afund în ochii tăi albăstrii. 
 Te rog , suflet să pui . 
 Să nu mă lași , să nu mă lași a nimanu-i.  
  
 Mie teamă de iubire, 
 Mie teamă că te vei rătăcii. 
 Pe drumuri străine, 
 Dar reține bine : 
 "Niciodată să nu spui nu! 
 Unei iubiri ce-ți face mereu cu ochiul!" 
  
  
 Trăiesc un vis. 
 Din care niciodată na-s vrea să mă trezesc. 
 Sau poate e realiatea. 
 Dreaptă bună,pe care o merit. 
 După atâta furtună. 
 Ești lângă mine mereu și mă sprijini la greu. 
 Și când îți spun : '' Te iubesc'' eu chiar o fac . 
 Îmi place că tu ești tu,și nu asculți de gură lumii !  
 Că mă accepți așa. cum sunt. 
 Că mă înțelegi și mă ascultii. 
 Iubesc că exiști! . 
 Te iubesc așa cum ești tu  ! 
 Și nu te-aș schimbă cu alcineva.  
 Numai tu vreau să faci parte din viață mea. 
 Nu îmi păsa ! nu îmi păsa ! de nimeni altcineva. 
  

Fereste si Lupta in viata ta ! .

  
 Să-mi iei visele și mă mi-le distrugi ? 
 Nici gând nu ți le dau! 
 Sunt ale mele și am să visez cât vreau! 
 Într-o lume nebună,unde nu mai e loc de bine. 
 E dreptul meu să vreau,să aspir la bine, 
 Eu îmi trăiesc viață  spre deosebire de ține. 
 Când cerul cade peste ține și te zdrobește, 
 Pierzi lumina și nimeni nu te mai dorește 
 Așa credul ești?de parcă i-ar păsa cuiva de viață ta.. 
 Nu, nu, nu. Nu te mai stresa. 
  Da-i naiba. 
  
 Tu minți 
 Tu bârfești. 
 Tu mă vorbești. 
 De rău pe la alți, că-s așa. că-s nustiu cum. 
 Ve-ți de viață ta ! 
 Nu te mai amestecă. în a altora. 
  
 Viață-i lipsită de dulceta 
 Mă întreb oare 
 De ce atâția nori  
 Și așa puțin soare ? 
 Nu-i nimic. 
 Înfrunta nori. 
 Chiar dacă căzi. 
 Te ridici. Nu întinde mână unor inamici. 
 Fii tu însăți și nu renunță. 
 Trăiește-ți viață. așa. cum alți îți spun că nu vei putea. 
 Luptă ! Luptă ! Până la moarte. 
  
 O viață ai,traiesteti-o cum vrei. 
 Otravă din ochii lor. te poate omorâ. 
 Nu te crede-n ei. 
 Că vei cădea în gropi. 
 Și greu îți va fii să te ridici. 

Dans in ploaie.

 Dansam in ploaie , ca doi nebuni . 

Buzele ni-s umede si moi. 

Udate de picaturi reci de apa. 

Vreau sa ma iei in brate si sa stau acolo , o eternitate.

Cu tine nimic numai conteaza ca e vant sau ploaie , s-au ceata.

Daca pana acum ma-m inecat in lacrimi de tristete.

Acum ma hranesc cu bucurie. 

Esti raza mea de soare , ce imi incalzeste inima.

Esti curcubeul ce imi coloreaza viata , cu iubirea ta.

voi continua..

Lectii de viata.

Degeaba arati bine.
Daca inima tie goala.
Traieste,iubeste.
Invata din greselile altora.
Nu greselile tale,ca te va durea.
Si pierzi .
Dar obtii ceva mai bun.
Si daca ma vorbesti
Hmm.. nu ma pot hotara
Sa te ignor sau sa te plesnesc ? ..
Si zambesc in exces.
Nu iau in seama motivele de stres.